Galerie foto
Agentul imobiliar Laszlo Eckert a fost unul dintre primii care a profitat de pe urma construirii de către Daimler a unei uzine în valoare de 800 milioane euro în Kecskemet, un oraş de aproape 110.000 locuitori situat în sud-estul Budapestei la o oră de condus cu maşina de capitala Ungariei. Daimler va angaja în total 2.500 de oameni, majoritatea localnici, la această uzină pentru a construi clasa B şi un model din noua clasă A de la Mercedes-Benz.
Alţi producători care au pus Ungaria pe harta industriei auto sunt Audi, divizia Opel de la General Motors şi Suzuki.
Proiectul Daimler este de departe cea mai mare investiţie din ultimii ani în Ungaria, fapt care indică relaţia cu investitorii a guvernului de centru-dreapta. Primul ministru Viktor Orban a declarat că sprijină investiţiile de amploare, dar a tras un semnal de alarmă la adresa taxelor care afectează companiile occidentale deja prezente în Ungaria. Acest lucru ar putea deteriora şansele unor alte proiecte similare celui de la Kecskemet, unde anticipaţia este palpabilă.
„Patronii germani au închiriat până acum 330 de locuinţe. Au luat toate casele eficiente din punct de vedere electric pe care le-au putut găsi. Deseori au plătit peste 1.000 de euro pe lună, ceea ce este cu mult peste media de aici. Prezenţa lor este foarte vizibilă aici, în şcoli, dispensare medicale, bănci şi restaurante. Cred că acesta este un factor benefic pentru oraşul nostru”, a spus Eckert.
După o perioadă de construcţie, recrutare şi training ale căror eficienţă i-a uimit pe maghiari, uzina a început producţia de vehicule la finalul lui aprilie.
După ce îşi va atinge obiectivul de 120.000 de unităţi pe an, uzina şi furnizorii locali ar putea adăuga 5 procente la producţia industrială a Ungariei, ceea ce ar putea face diferenţa între progres şi recesiune în economia Ungariei în acest an, potrivit informaţiilor lui Gergely Suppan, analist la Takarekbank. „Valoarea adăugată a uzinei este foarte ridicată, având în vedere că au cele mai multe unităţi de producţie la faţa locului, iar maşinile pe care le vor produce fac parte din clasa de lux. Contribuţia la PIB-ul Ungariei ar putea fi de 0,5-0,6%. Datorită celor de la Daimler, sperăm ca Ungaria să evite o recesiune tehnică. Este posibil să fim pe minus în primele trei luni, dar estimez că aceasta va fi urmată imediat de o creştere până la jumătatea anului”, a adăugat Suppan.
Investitori buni şi răi
Sosirea celor de la Daimler coincide cu tentativele guvernului maghiar de a-şi reporni economia în curs de dezvoltare cu o serie de măsuri care nu sunt deloc agreate de FMI şi UE, dar care au reuşit să menţină o oarecare creştere economică. O luptă publică cu Bruxelles, care a blocat un ajutor din partea UE şi FMI, este în jurul unor legi menite să întărească poziţia partidului Fidesz al lui Orban în instituţiile civile din Ungaria. Acest fapt a inclus atacuri asupra poziţiilor unor magistraţi, banca centrală şi un respectat supraveghetor fiscal. Toate acestea au îngrijorat investitorii financiari şi au provocat intervenţia lui Hillary Clinton, secretarul de stat al SUA.
Având în vedere interesul investitorilor pentru Europa Centrală, există riscul ca publicitatea negativă să submineze abilitatea Ungariei de a atrage nume grele ca Daimler în viitor. Trebuie menţionat că acordul cu producătorul german a fost stabilit de guvernul precedent.
Decizii ca renaţionalizarea sistemului de pensii – eliminând fonduri de pensii cu capital străin – precum şi aplicarea unor taxe speciale pentru sectoarele de telecomunicaţii, bancare şi energetice au afectat pe cei care au investit recent în Ungaria. Orban a justificat aceste măsuri drept garanţii pentru ca poporul maghiar să nu plătească pentru o criză provocată în mare de companii străine care tratează Ungaria drept o piaţă de exploatare. „Avem nevoie de investitori străini, aşa că trebuie să facem diferenţa într aliaţi şi colonişti. Cei care au nevoie doar de piaţa noastră sunt colonişti. Cei care au nevoie de forţa noastră de muncă, de cunoştinţele noastre, sunt aliaţi cu care suntem fericiţi să interacţionăm”, a spus Orban într-un discurs în Parlament.
Problema este că, în contextul în care creditul este tot mai greu de obţinut, iar băncile occidentale au tendinţa de a-şi echilibra bugetul cu capitalul pe care l-ar fi împrumutat în urmă cu ceva timp, ţările în curs de dezvoltare din Europa de Est care au mare nevoie de investitori nu-şi prea permit să emită pretenţii.
În primele nouă luni ale lui 2011, Ungaria a exportat capital în valoare de aproape 1 miliard euro. Spre comparaţie, în Ungaria s-a pompat 4 miliarde pe an în deceniul de dinaintea crizei. Companiile afectate de criză sunt unităţile maghiare de la Deutsche Telekom şi E.On. Grupul lobby local al firmelor germane susţine că divizarea investitorilor în grupuri bune şi rele este contraproductivă. „Este o greşeală să credem că o asemenea deosebire poate fi susţinută. Dacă alte sectoare sunt în mod constant sub influenţa negativă a deciziilor guvernului, mai devreme sau mai târziu acest lucru va influenţa comportamentul membrilor executivi din industrie”, a indicat Dirk Woelfer, purtător de cuvânt al Camerei de Comerţ Germano-Maghiară.
Ungaria nu este singura ţară cu probleme. Investiţiile străine din România şi Cehia au scăzut cu 80%. În Bulgaria a scăzut la 1/6 în 2008. Chiar şi cea mai puternică economie din regiune, Polonia, şi-a văzut investiţiile înjumătăţite. Având în vedere că majoritatea ţărilor se bazează pe producătorii auto, investitorii în industria auto sunt cu atât mai importanţi.
În Slovacia, o ţară care produce cele mai multe maşini pe cap de locuitor, producţia auto a fost factorul cheie care a ajutat o creştere economică de 10% pe an în deceniul de dinaintea crizei financiare.
Chiar dacă GM şi Suzuki au văzut suişuri şi coborâşuri, cererea globală pentru maşinile germane de top i-a făcut pe cei de la Audi să implementeze o expansiune de 900 milioane euro la uzina sa din Ungaria în 2011.
Uzinele Daimler, GM şi Audi vor ajuta Ungaria să să apropie de Cehia şi Slovacia, unde sectorul auto a crescut semnificativ în ultimii ani. „În contextul unei pieţe imobiliare slabe şi a unei prudenţe din partea băncilor de a acorda împrumuturi plus un program guvernamental care va modifica fiscalitatea, va trebui să ne bazăm în mare parte pe exporturi pentru a ne dezvolta. Din fericire, deceniul acesta va aparţine principalului partener comercial, Germania”, a indicat Suppan.
Lucrurile funcţionează
Pe măsură ce investiţiile se împuţinează, Kecskemet reprezintă o anormalitate, cu 100 de proiecte, aici intrând cele foarte mici, precum şi investiţia majoră a celor de la Daimler, plus alte 60, conform primarului Gabor Zombor.
Rata şomajului este de 8%, cu mult sub media naţională de 11%. Atunci când producţia celor de la Daimler va fi la maxim, această rată a şomajului va scădea şi mai mult.
Oraşul apelează la o echipă pentru a atrage investitori, reducerea taxelor locale cu 20%, şi a facilita accesul la piaţa imobiliară din zonă, conform spuselor primarului. Uzina care poartă emblema Mercedes-Benz este înconjurată de un teren viran, special lăsat astfel pentru a permite mărirea capacităţii de producţie în măsura cererilor viitoare. „Daimler a ajuns într-un loc unde lucrurile funcţionau deja. Această uzină are un potenţial semnificativ şi există o şansă reală pentru investiţii ulterioare”, a declarat Zombor, citat de Reuters.
Într-una din zilele recente, discuţii în limba germană au putut fi auzite în localuri din oraş, iar primarul Zombor a indicat faptul că există o teamă la nivel local ca oraşul să fie copleşit de influenţa nemţească. Totuşi, ca în orice altă regiune care a fost ocupată de trupele germane în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, localnicii au uitat ura veche şi sunt pregătiţi să pună pe primul loc beneficiile economice aduse de aceste investiţii. „Un lucru foarte important este că au închiriat case pe care nimeni nu şi le permitea aici. Unii proprietari au fost foarte norocoşi”, a adăugat Eckert.