Galerie foto
Prea multe de spus intr-un spatiu asa mic
Rechemarile in service la care Mercedes-Benz a fost nevoit sa apeleze acum citiva ani in cazul a un milion si jumatate dintre modelele Clasei E au atirnat fara doar si poate de gitul precedentei generatii mult mai apasat decit ar fi fost cazul. La cita tehnologie avea masina aia practic era imposibil sa nu apara vreo scapare, dar, fiind vorba despre Mercedes-Benz, clientii n-au acceptat sub nici o forma vreo scuza. La alt constructor s-ar cam fi trecut cu vederea, dar la Clasa E doar urmatoarea generatie putea sa-i determine pe viitorii clienti sa dea totul uitarii.
Iar un test de la Bucuresti la Sibiu si inapoi, pe doua rute diferite, era numai bun pentru a vedea ce poate actuala generatie, cea in care Mercedes-Benz isi pune chiar mari sperante.
Daca vreti sa ma credeti nici nu stiu cum sa structurez acest material. Ce stiu sigur este cam cit spatiu am la dispozitie. Dar spatiul asta mi-ar ajunge numai sa va spun cam cum te simti in scaunele cu masaj si cu sustinere laterala cum n-am mai intilnit. Si sa nu credeti ca exagerez. V-as putea vorbi tot in aceste pagini doar despre confortul din interior, de exemplu, sau doar despre comportamentul dinamic, insa limpede este ca sint tare multe de spus despre masina asta. Cum nu pot aloca un sfert din revista numai si numai pentru Clasa E, si nici adeptul serialelor nu sint, voi incerca sa va prezint o sinteza a sintezei, dar nici n-am inceput ca deja imi pare rau ca vor fi multe aspecte de care nu voi avea unde sa amintesc.
Confort la superlativ
Din start le exclud pe cele pe care le-as fi descoperit daca as fi condus pe timp de noapte. Pe de-o parte imi pare rau, ca sigur as fi avut ce vedea, dar pe de alta nu-i chiar dramatic, ca unde sa le mai fi strecurat?
Sa incep totusi cu inceputul. Cu inceputul unei zile in care am ajuns la Bucuresti dupa o noapte petrecuta nedormind la vagonul de dormit. Va cam dati seama cum aratam trezit la ora 6 si, in plus, acompaniat de un soi de raceala siciitoare. N-o sa va ametesc ca de cum am urcat in Clasa E mi-a trecut si raguseala sau ca nu-mi mai era deloc somn.
Si, totusi, am plecat la drum cu un E 350 CDI, in varianta ELEGANCE. Mergeam spre Pitesti si cautam autostrada. Indicatoarele din zona mi-au dat suficient de furca, dar totusi am gasit drumul. Am iesit repejor din Bucuresti, dar de data asta chiar mi-as fi dorit o iesire mai greoaie. Nu de alta, dar aveam atitea de studiat…
Ajuns pe autostrada incepi sa te bucuri cu adevarat de masina. Ca merge impecabil mi se pare anost sa va spun. Cutia automata este fara cusur, iar motorul prea puternic parca. Faci ce vrei cu masina, dar mai ales mergi fara pic de efort. Era un buton responsabil cu comportamentul sportiv, dar am zis ca pentru Diesel ma voi axa pe confort. Si nu numai comportamentul dinamic avea aceste doua variante, ci si climatizarea! Nu ma voi pierde in amanunte, ca trebuie studiat cu atentie si acel capitol, cum nici despre instalatia audio nu voi spune altceva decit Harman Kardon si mai incolo imaginati-va si singuri cam ce desfatare este la bord.
Si despre faptul ca poti inalta caroseria voi trece la fel de repede cum am iesit de pe autostrada. Kilometrii i-a inghitit nemiloasa si cu greu am rezistat sa aflu daca viteza era limitata electronic. Intrasem totusi binisor in zona din dreapta vitezometrului spre jumatatea inferioara cind parca totusi nu era momentul pentru experimente.
Atitea butoane de apasat, atitea comenzi de folosit…!
Daca te-ai potrivi puterii acestei masini ar trebui sa faci un slalom continuu. Dar nici asta nu poti intr-un test, pentru ca vezi unele chestii pe care incerci sa descoperi ce-i cu ele. Ma tot uitam eu de ce oglinzile laterale aveau niste triunghiuri. Uneori erau galbene, dar tot nu ma prindeam de ce. Ma gindeam ca poate pentru ca ma apropii prea tare de masina din fata, dar nu era o explicatie logica. A doua zi aveam sa ma dumiresc, insa pina atunci, cind mai erau citeva zeci de kilometri pina la destinatie, am trecut in dreapta. Trebuia sa ma joc putin cu comenzile de la bord. Atitea butoane de apasat! Atitea comenzi de folosit! Ar cam trebui un curs pentru a afla ce poate masina asta, dar e clar ca nici cel care va sta in dreapta soferului nu va avea cind sa se plictiseasca.
Scaune de o functionalitate desavirsita
Dar tot la volan imi placea mai mult. A doua zi am condus un E 300, dar in versiunea AVANTGARDE, insa cu aceeasi putere, 231 CP. Citeva modificari in interior, dar ce modificari! In primul rind scaunele aveau atitea butoane, dar va spun mai incolo ce puteai face cu ele.
De data asta mergeam spre Brasov. Cutia de viteze putea fi comandata si manual, cu ajutorul padelelor, si nu am rezistat sa nu aud motorul cum voiam eu. Mi-a aratat ca stie sa mearga si sportiv, dar nu te poti bucura prea mult din cauza camerelor care cica ar trebui sa supravegheze traficul intr-un mod pozitiv, dar nu-s decit, in cele mai multe dintre cazuri, pure batai de joc puse la cale de Primarii cu firmele care le comercializeaza. Stiti bine ca inteleg poate mai mult decit ar trebui orice tine de siguranta traficului, dar camerele astea sa fie montate acolo unde chiar conteaza o viteza scazuta, nicidecum cind mai ai douazeci de metri si-ai iesit din localitate, iar ultima casa era la vreo suta de metri in spate! E insa alta discutie, iar eu ma apropii de epuizarea spatiului…
Din Brasov am urcat iarasi in dreapta. Ei bine, in citeva minute m-am dumirit cu triunghiurile de pe oglinzile laterale. Se tot auzeau semnale sonore cind se incerca trecerea de pe o banda pe alta si cred eu ca m-am prins. Pina sa va povestesc, vreau sa va zic ca m-am hotarit eu sa trec la masajul din dotarea scaunelor. Sint doua butoane de apasat si altele de manipulat. N-am avut cind sa descopar tot ce pot sa faca, dar masajul prestat cu siguranta va fi apreciat cum se cuvine la o calatorie mai lunga, iar sustinerea laterala aveam s-o simt si mai bine cind am trecut inapoi la volan.
Aveam totusi de prins un tren inapoi spre casa si trebuia condus ceva mai energic. Cum iei de volan dreapta, in treacat amintesc ca directia Clasei E a mai adaugat pentru mine o clasa in plus fata de celelalte masini, din stinga te imbratiseaza imediat scaunul, te stringe cit sa nu trebuiasca sa te inclini singur si si-ar da si sufletul sa te stie multumit. Acompaniata de masaj, sustinerea laterala chiar contribuie la un confort greu de egalat.
Cite-ar mai fi de spus…!
Dar sa nu uit de triunghiul de pe oglinzile laterale. Practic el se ingalbeneste, de exemplu, in oglinda din dreapta cind considera ca pe banda din dreapta se afla prea aproape o masina pentru a incerca sa schimbi banda. In momentul in care semnalizezi dreapta, triunghiul clipeste si, in plus, se aude si un semnal sonor suficient de strident cit sa te avertizeze eficient asupra prostioarei pe care esti pe cale s-o comiti. Masina asta iti spune singura daca poti schimba banda sau daca te poti angaja in vreo depasire. Si cite iti mai spune masina asta! Si cite as mai spune si eu daca as mai avea unde! N-am sa decid eu daca masina asta este sau nu in continuare sufletul Mercedes-Benz, dar ca masina asta are suflet sint sigur.