Greu de vorbit despre Torres facelift la doar două luni de când am mers cu Actyon, primul model dezvăluit după ce SsangYong a devenit KGM. Greu și pentru că sunt mașini de gabarit foarte apropiat, cu siluete asemănătoare. Greu, dar nu imposibil, ca și drumul pe care constructorul asiatic și l-a propus să-l parcurgă prin Europa.
La cât de des pot fi văzute mașinile brand-ului sud-coreean pe străzile patriei s-ar putea spune de-acum că au fost deja adoptate. De la un facelift la altul modelele se transformă cu o viteză și o precizie ce nu prea lasă nimic la voia întâmplării. KGM se prezintă cu modele din ce în ce mai rafinate, mizând mult pe fiabilitate din moment ce-și permite să ofere perioade atât de îndelungate de garanție, îmbunătățind permanent, cu rigurozitate, raportul preț-calitate. Rezultatul nu este la Torres la fel de spectaculos precum la Actyon, care seamănă mai mult cu un coupe, dar primești o mașină cu un design plăcut, foarte intens în zona frontală, marcat în lateral de ornamentul din dreptul stâlpului și în spate de un minimalism ce propune totuși destule teme de discuție.
Nu mi-am propus să descopăr diferențe esențiale față de Actyon, m-am lăsat în voia mașinii într-o zi însorită de mai, o zi de mare sărbătoare ortodoxă, o zi cu un soare binevenit după perioade mult prea lungi invadate de nori grei și ploi mărunte. Am circulat doar prin oraș și am prins și trafic lejer, dar și bară la bară, am prins și drumuri bune, dar și mult prea multe în lucru, de parcă s-au înțeles să-mi iasă în cale pentru că nu mi-am propus deloc să ies de pe asfalt. Suspensia este unul din atuurile acestui model, ba chiar aș avansa un pic și aș generaliza la nivelul întregii mărci, eu nemaiîntâlnind până acum vreun model care să-mi zdruncine așteptările. Confortabilă și silențioasă, suspensia de pe Torres facelift a încălecat „domesticind” parcă toate bordurile, indiferent de cât de înalte erau, coborând de pe ele de parcă nici nu le-ar fi atins.
Este un SUV impunător și este bine să-i mai cobori scaunul ca să nu crezi c-ai urcat într-o mașină de peste 5 metri lungime. Torres facelift s-a oprit la 4,70 metri, dar toate dotările de care dispune te trimit repejor cu gândul la mașini de mult mai scumpe. Modelul cu care pot spune că m-am împrietenit costă 40.000 de euro (TVA inclusă), are o multitudine de sisteme de siguranță, o cascadă de dotări și mai bine vă las să le parcurgeți singuri, cum tot singuri veți conduce orchestra de pe imensul display care nu mai este drept, ci ușor îndreptat spre șofer în jumătatea sa dreaptă.
N-am sesizat diferențe importante între cum se conduce Actyon și cum merge Torres facelift. Motorul pe benzină de 1,5 litri dezvoltă 163 CP în colaborare cu o cutie de viteze automată și este alături de tine oricând ai mai mare nevoie de el, cum ar fi la depășiri în maximă siguranță. Tinde spre un sunet sportiv, iar tracțiunea integrală n-am prea avut unde s-o folosesc, cum n-am avut nevoie de modul de rulare WINTER. Am mers însă pe SPORT ca să mă conving că mașina asta chiar știe să și sprinteze, pentru că de la volan, când te uiți la capotă, parcă se lățește, nu creează impresia că s-ar îngusta, ca la multe alte modele.
Și dacă tot vorbim despre dimensiuni, am descoperit la Torres facelift că aranjarea poziției la condus nu se mai face neapărat după regula cu mâna întinsă pe volan, ci un alt detaliu de luat în calcul fiind să ajungi fără efort la capătul din dreapta al display-ului. Poate acesta a și fi fost motivul pentru care zona respectivă este acum ușor îndreptată către șofer, detaliu ce s-a reflectat fără îndoială în costuri, dar numai și-un centimetru dacă a fost câștigat înseamnă că s-a meritat efortul. Nu însă doar la acest capitol sunt vizibile eforturile constructorului sud-coreean, însă mereu s-a ținut cont ca ele să fie invers proporționale cu cele pe care viitorii clienți le vor depune când se vor afla la volanul lui Torres facelift.
