Galerie foto
Există pe lumea asta maşini pe care le uiţi repede, în egală măsură în care sunt maşini care te fascinează chiar şi la ani de zile după ce le-ai condus. Cu actuala generaţie Murano am mers prima data în vara anului 2010, era cu motor V6 pe benzină, de 3,5 litri, şi transmisie cu variaţie continuă (CVT). Acum e vremea unui test de adio cu o maşină chiar mai bună decât cea pe care am condus-o eu atunci: Nissan Murano 2.5 dCi (190 CP), 4×4, cutie de viteze automată cu şase trepte, echipare Ultimate. Preţ aproximativ cu TVA: 53.000 euro.
Dintre mărcile japoneze, Nissan şi Mazda sunt pe cai mari în zilele noastre. Au maşini performante, arătoase, economice. Nissan Murano din acest test, şi Murano în general, este o punte de legătură între mai multe lumi. Este una dintre maşinile care nu sunt numite „€œcrossover” chiar degeaba. Termenul „€œcrossover” a devenit pentru unii dintre noi sinonim cu un SUV (eventual de dimensiuni compacte). În fapt, „€œcrossover” înseamnă încrucişarea mai multor trăsături ale caroseriilor auto. Iar Murano este una dintre puţinele maşini care ar putea sta în dreptul acestui termen, într-un eventual dicţionar auto ilustrat.
De ce spun asta? Simplu. Nissan Murano oferă spaţiu pentru pasageri şi confort demne de limuzine de segment CD, are gardă la sol decent de mare încât să nu-ţi fie teamă că-l atingi pe dedesubt iarna sau când ieşi la plimbare pe drumuri forestiere, este insonorizat bine, precum o berlină premium, are una dintre cele mai bune instalaţii audio (Bose) întâlnite vreodată de mine pe cele vreo 70 de SUV-uri pe care le-am condus în ultimii 7 ani şi, mai presus de toate, este o maşină cu un design special, nemuritor, pe care îţi va face plăcere să o descui în parcare şi peste 10-15 ani.
E drept, crossoverul Murano se simte în largul lui pe asfalt şi acolo te vei simţi şi tu cel mai bine în el. E o maşină fină, rafinată, în ciuda gabaritului mare. Pentru coclauri poţi să-ţi cumperi Nissan Pathfinder -€“ o altă maşină decentă în segmentul său. Spun că Murano e pentru asfalt pentru că efectiv nu simţi călătoriile lungi. Scaunele sunt foarte mari şi moi, inclusiv în spate, unde pasagerii au posibilitatea de a regla foarte amplu spătarul. Aşadar, în spate beneficiezi de un confort foarte apropiat de cel al ocupanţilor din faţă, iar spaţiul pentru picioare şi cap e imens. Îţi vine să te urci şi să nu te mai dai jos decât peste 1.000 de kilometri. Ambianţa specială este ajutată foarte mult de interiorul din piele bej. Pielea nu costă nimic pe Murano Ultimate, e standard. Ai de ales între bej şi negru. Eu aş interzice tapiţeriile negre în automobile. Bej, maro, coniac, gri şi gri-albăstrui sunt cele mai frumoase tapiţerii pe care ţi le poţi alege într-o maşină şi fac o diferenţă fantastică, în bine, pentru tot ce înseamnă lumina din maşină şi starea ta de spirit.
N-aş vrea să plictisesc pe nimeni cu (alte) detalii, însă aş menţiona doar câteva. Murano are reglaj electric pentru scaunele faţă şi volan, iar pentru accesul mai facil al şoferului volanul se ridică automat şi scaunul se dă în spate. Când pui contactul, toate revin în poziţia optimă pentru condus, setată de tine anterior. Aş mai zice şi că subwoofer-ul Bose este montat în interiorul roţii de rezervă, sub podeaua portbagajului. Şi că instalaţia de sunet Bose este mult peste medie, iar accesul în maşină şi pornirea sunt foarte simplu de realizat prin intermediul cheii inteligente (keyless entry / keyless start).
Motorul turboDiesel de 2,5 litri e foarte potrivit pentru această maşină şi setările ei, iar cutia de viteze automată lucrează corect şi decent de rapid. Nu se compară însă cu rafinamentul transmisiilor ZF care echipează modelele BMW (X5) şi nici cu rapiditatea cutiilor de viteze DSG de pe Volkswagen (Touareg). Ar fi fost poate mai nimerit propulsorul 3.0 dCi, V6, pe Murano. Dar nu există decât pe Pathfinder.
E ceva în neregulă la Murano? Sigur, ar putea fi totul! Pentru că e un crossover cu orientare spre asfalt ai putea să spui că orice break mare e mai bun, că motorul e slab pentru standardele zilelor noastre sau că transmisia automată cu şase trepte e lentă.
Toate aceste lucruri, bune şi rele, sunt adevărate. Dar nu pentru asta merită atenţie Murano. Ci pentru faptul că este una dintre maşinile speciale, care te fac să te simţi special, din momentul în care o zăreşti în parcare, o descui şi porneşti la drum.