De multă vreme nu am mai avut un asemenea campionat mondial de Formula 1, înţelegând prin asta lupta care se dă pentru titlul mondial. Dacă în perioada precompetiţională făceam referire la o echilibrare a forţelor, Mercedes având deja doi contracandidaţi în întrecerea constructorilor, Ferrari şi Red Bull, iată că desfăşurarea întrecerii confirmă presupunerile.
Lunile de vară, cu o concentrare mare de curse şi cu o prezenţă pe teren propriu a competitorilor (Marea Britanie, Austria sau Germania), au scos în evidenţă o stare de echilibru, favoriţii Hamilton şi Vettel împărţindu-şi victoriile nu doar între ei, ci şi cu piloţii Red Bull. Tocmai de aceea avem de-a face, la jumătatea întrecerii, cu un clasament destul de echilibrat, cu un avans uşor pentru Vettel, care are şi un avantaj psihologic asupra lui Hamilton, după ce l-a învins acasă pe britanic, 171 la 163.
La constructori diferenţele sunt la fel de uşor de recuperat, Ferrari acumulând 287 de puncte, faţă de cele 267 ale scuderiei Mercedes şi 199, Red Bull.
