Galerie foto
Eu unul nu prea sunt adeptul unei variante sedan în clasa compactă. Prefer în continuare hatchback-ul, deşi în România mulţi aleg cele trei volume pentru plusul de spaţiu. Acum însă spaţiul este şi mai mare, din ce în ce mai mare, iar sedanul compact a ajuns comparabil cu o maşină din clasa medie de acum zece ani. Se schimbă ceva după întâlnirea cu Noua Toyota Corolla?
Tuşe curate
Nu cred să fi mers vreodată cu versiunea sedan Corolla, nici când împărţea acest nume cu hatchback-ul şi nici după ce modelul în două volume a fost botezat Auris. Dacă nu-mi amintesc nu e de bine, dar sigur n-am testat-o. V-am spus încă de la început că ăia 20 sau 25 de centimetri în plus în lungime nu mă prea încălzeau şi de asta nici nu prea m-am dat în vânt după o întâlnire cu vechea Corolla. Îmi plac hatchback-urile şi pentru că arată mai bine, însă Noua Toyota Corolla a fost împinsă mult spre limitele superioare ale clasei compacte.
În ultimii ani, mai mulţi constructori şi-au împins propriile creaţii spre zona clasei medii chiar cu riscul de a nu mai avea succes acolo, pentru că lungindu-şi acele modele ajung în pragul clasei mari, acolo unde cu greu se poate pătrunde, pentru că potenţialii clienţi au cu totul alte pretenţii. Nu continui aici o discuţie pe care am mai abordat-o cu alte ocazii şi în alte locuri, în care concluzia convergea spre faptul că tot mai puţini clienţi se mai uită la clasa medie actuală, şi poate că Toyota simte asta chiar pe propria piele, cu Avensis.
Dar Noua Toyota Corolla a fost trimisă pe piaţa europeană cu un plus de originalitate faţă de versiunea precedentă. Mai ales partea frontală degajă un plus de personalitate absolut necesară, iar în rest se încadrează în tiparul unui sedan cu tuşe curate, trasate cu responsabilitate, care să se încadreze într-un tot armonios. Designerii au mizat iar pe blocuri optice care nu se mai fac una cu caroseria, încercând să demonstreze că vor să iasă dintr-un şablon, că întreaga maşină vrea să fie altceva.
A tras cu ochiul
În interior însă Toyota a făcut paşi şi mai concreţi înainte. A privit cu şi mai multă atenţie spre Lexus, a împrumutat multe de la divizia sa de lux, diferenţa fiind făcută doar la nivelul materialelor folosite. Consola centrală este plină de personalitate, unghiurile sale ascuţite încercând să se împace cu tendinţa generală de fluiditate a planşei de bord. Mi-ar fi plăcut să văd cadranele de bord şi pe întuneric, dar tot nu-mi puteam lua ochii de la consola centrală. Îmi plăcuse şi pe Noul RAV 4, iar pe Noua Corolla numai poziţia ceasului este cumva îndepărtată de ochii şoferului. Comenzile sunt însă la locurile lor, adică locuri din care pot fi accesate cu suficientă uşurinţă chiar dacă nu eşti un cunoscător al modelului.
Generosul display cu touch-screen, pe care l-am apreciat prima dată la Noul Yaris, din clasa mică, are o sumedenie de funcţii, numai bluetooth-ul n-a vrut să facă din prima pereche cu telefonul meu. Instalaţia audio m-a surprins plăcut şi primeşte un sprijin considerabil din partea incintelor din spate, în timp ce pentru climatizare n-a fost cel mai bun moment. Nu-mi fac deloc griji că nu va excela în plină arşiţă, dar eu m-am văzut cu Noua Corolla la mijloc de noiembrie, într-o zi rece, cu puţin soare în primele sale ore, dar cu nori plumburii pe parcursul întâlnirii. Nu chiar din ăia care parcă se pun pe umerii tăi, dar nici chiar departe.
Primul pe „grilă”
Dar ce treabă aveam eu şi Noua Corolla cu norii? Motorul pe benzină de 1,6 litri dezvoltă 130 CP şi asta eram cam tot ce conta. La relanti stă undeva pe la 750 de ture şi stă cuminte, gata să îndeplinească viitoarele ordine. Iar eu l-am pus din prima să alerge ca scăpat din chingi. Plecasem cu acest gând, iar faptul că eram printre primii la o barieră m-a determinat să mă decid. O bună bucată de drum nu mai aveam nimic în faţă pe sensul meu, aşa era numai bine de văzut cât de repede ştie să deplaseze maşina. Cum s-a ridicat bariera am luat un start bun şi deja începusem „cursa”. Schimbat doar la 5.000 de ture, chiar şi după, iar motorul suna din ce în ce mai bine. Maşina se prăvălea peste asfalt, dar nimic nu mă înghiontea să pun şi mâna dreaptă pe volan. Noua Corolla avea priză bună pe drum, zgomot din exterior nu prea se auzea, şi nu din cauza radioului, de fapt nici nu mă preocupa prea tare cauza, ci doar că nu mă deranja.
Şi-am ajuns şi în treapta a cincea, consumul – normal că a crescut şi el, că doar v-am spus în ce condiţii exploatam maşina. Dar mi-am zis să nu schimb a şasea dacă nu ating măcar 5.000 rot/min. A început acul turometrului să urce, cel al vitezometrului cobora deja vertiginos, dar deja ajunsesem din urmă unele maşini care fuseseră mai norocoase la barieră. Dar şi eu am fost norocos pentru că am constatat că te poţi baza fără grijă pe Noua Corolla şi dacă vrei să mergi mai tare. Doar m-am apropiat de cea mai mare primă cifră de pe vitezometru, însă să schimb a şasea n-am mai avut unde. Am văzut doar că a trecut de 12 litri la sută consumul mediu în condiţiile în care am schimbat vitezele numai la turaţii foarte ridicate, chiar şi în apropierea zonei roşii.
Şi „SHIFT” ar fi invidios
Sfătuitorul de la bord îţi recomandă de regulă să treci în treapta de viteză imediat superioară pe la 2.000 ture. Dacă aş fi făcut aşa, acul vitezometrului n-ar mai fi fost aşa zglobiu, dar consumul mediu ar fi fost mai coborât. Să vedem cum s-a comportat prin oraş, unde chiar am încercat să conduc cu gândul la consum. Atât cât pot eu, pentru că nu-mi iese prea multe minute la rând. De data asta pot spune că măcar pe 80 la sută din kilometrii pe care i-am parcurs cu gândul la portofel am mers cu grijă, pe placul lui SHIFT, indicatorul cu cele două săgeţi „sus-jos”.
Dar pe lângă consum am remarcat şi suspensia mult îmbunătăţită, una care se adaptează repede la gropile şi denivelările care încă îşi mai fac loc prin Iaşi. Şi sistemul de frânare a cunoscut un progres evident, chiar şi o apăsare fină a pedalei având imediat efectul scontat. Mi-au plăcut şi cursele precise efectuate de levierul cutiei printre viteze, dar şi lejeritatea cu care putea fi mânuit. Dar cel mai mult mi-a plăcut valoarea consumului mediu, cifrat la 5,5 l/100 km. Nu ştiu dacă aş fi putut scoate şi mai bine, nu ştiu cât de mulţi dintre clienţi se vor putea lăuda cu o astfel de valoare. Dar e bine de ştiut că maşina poate. Că Noua Corolla e maşina care poate.

