Galerie foto
Solutia realista.
Ştii în desenele animate, când cu un creion poţi avea orice îţi doreşti? O bicicletă, un ski-jet, o masă de ping-pong – desenezi conturul, culorile şi primeşti bonus proiecţia 3D. Dacă totul ar fi la fel de simplu şi în realitate, problema încălzirii globale s-ar rezolva pe o foaie A4. În marile oraşe, maşinile ar fi alimentate de energia calorică degajată de drum. Autostrăzile ar fi alcătuite din porţiuni de câte 100 km, cu panta de 10 grade, astfel încât începutul fiecărui segment să fie la o altitudine cu 17,5 m mai mare decât sfârşitul. Urci maşina cu un lift la 17,5 m, pleci pe banda de ieşire şi laşi gravitaţia să-şi facă treaba. Distanţa reală parcursă ar fi de 101 km, deci diferenţa e neglijabilă. Am rezolvat chiar şi problema drumurilor de munte. De exemplu, Transfăgărăşanul, îţi place pentru gropi, pentru liniile drepte sau pentru virajele în ac de păr? Mă gândeam eu… Să presupunem, pe sensul de urcare, că ieşi din curbă cu 20 km/h, ar urma apoi o serie de bande rulante (acţionate hidraulic, evident) care să accelereze de la 20 la 40 km/h, următoarea de la 40 la 60, de la 60 la 80, 80-100 şi 100-120. Dacă nu vrei să mergi mai repede, e destul să atingi frâna pentru a continua cu aceeaşi viteză, dar dacă ai un Lamborghini, poţi să continui până la 120 km/h, apoi, cu 35 m înainte de viraj, intri pe porţiunea de asfalt, frânezi, intri în viraj, aplici KERS pe ieşire, opposite lock, direct a doua bandă de accelerare şi tot aşa. Şi ai avea şi radiera magică, să ştergi din peisaj camioanele, căruţele, Rossi şi Contador wanna-be-ii. Toată lumea ar fi mulţumită…
Problema este că, dacă ar exista o valoare numerică pe scara utopiei tehnice şi tehnologice, scorul ideilor mai-sus enunţate ar fi undeva de 30 de milioane de ori mai mare decât rezultatul obţinut de Bugatti Veyron şi cu atâtica mai mic decât puricele cu headset. În realitate, singurele surse alternative şi relativ viabile de energie de care dispunem momentan sunt hidrogenul şi energia electrică.
Iar Nissan s-a orientat spre diesel-ul secolului XXII. Vehiculul electric Leaf înglobează 48 module de baterii litiu-ion cu o capacitate de 24 kW/oră, dar 107 CP şi 280 Nm o să fie mai pe înţelesul tuturor… Viteza maximă este, la 140 km/h, dincolo de limita superioară pe autostradă, dar dincoace de posibilităţile unui agregat cu combustie internă. Nici autonomia de 160 km nu inspiră prea multă încredere dacă vrei să mergi până la prima intersecţie, dar Nissan spune că e mai mult decât au nevoie 70% dintre şoferi. Ar face bine să aibă dreptate, pentru că în condiţiile în care încărcarea completă a bateriilor, de la o sursă de 200 V, durează în jur de 8 ore, ar fi destul de penibil să întârzii la servici cu o zi întreagă.
Oricum, până una-alta, Nissan Leaf va debuta în Europa abia la sfârşitul lui 2010. Până atunci, visăm la soluţii improbabile privind stoparea încălzirii globale.