Galerie foto
Un traseu ca pentru SUV-uri
Plecind de la drumurile noastre inca suficient de proaste si ajungind la tot felul de suprafete accidentate, dificile de abordat, carora le este Pajero destinat, masina constructorului japonez trebuie sa se situeze la inaltimea generatiilor precedente. Pajero ramine un nume de referinta printre tot-teren-urile din ce in ce mai putine la numar. Constructorii s-au obisnuit parca sa-si concentreze atentia spre SUV-uri si SUV-ulete si sa lase cam la o parte vehiculele off-road. Totusi mari consumatoare de combustibil si nu foarte prietenoase cu mediul inconjurator, off-road-erele ramin totusi puncte de referinta in strategiile constructorilor importanti, care nu-si pot concepe gama de produse fara un veritabil catarator.
Iar Mitsubishi nici nu s-a gindit vreo clipa ca ar putea sa faca un Pajero mai mic. De fapt a facut unul mai mic, in doar doua portiere, cele pe care l-am si testat. Normal ca l-as fi vrut pe cel mare, insa pina cind va fi disponibil m-am multumit si cu cel mic, pe care insa nu l-am tratat ca pe un off-road-er veritabil. Trebuia sa-i las partea leului lui Pajero cel mare, asa ca "micutului" i-am ales un traseu ca pentru SUV-uri, desi mi-a aratat ca ar fi meritat mai multa incredere. Totusi, repet, in off-road prefer sa pun la treaba versiunea cu patru portiere, cea care de fapt poarta legenda mai departe.
Server de muzica
Inca din clipa in care urci in masina, Pajero cel mic parca se burzuluieste ca nu-i acorzi toate onorurile desi este la fel de inalt ca si versiunea mai mare. Practic doar capacitatea portbagajului a avut de suferit si la prima vedere parca nici la fel de mult spatiu nu este pentru locurile din spate, insa in rest nu prea exista deosebiri in interior. Parbrizul este aproape perpendicular pe plansa de bord si foarte apropiat de sofer, ceea ce confera o vizibilitate cit se poate de buna. Scaunul soferului suporta electric reglajele de care ai nevoie, iar cel al pasagerului se misca doar cu un deget pentru a-i fi aplecat spatarul si a fi culisat in fata ca sa faca loc pasagerilor ce vor urca in spate. Cadranele de la bord imprumuta parca ceva din spiritul sportiv al marcii japoneze, iar noaptea au un colorit atragator si deloc obositor deopotriva.
Dar de cum introduci cheia in contact te intimpina display-ul ce poate fi utilizat pentru navigatie, sistemul audio si mersul cu spatele. De navigatie n-a fost cazul, sistemul nefiind operational inca in Romania, insa cu muzica se impaca extrem de bine, iar la deplasarea inapoi este cit se poate de util. Mai mult l-am folosit pentru muzica, iar de calitatea redarii se vor declara multumiti si cei mai pretentiosi dintre clienti. Tin minte ca la fel de placut surprins am fost de calitatea instalatiei audio montate si pe Outlander, crossover-ul pe care Mitsubishi l-a transformat intr-un SUV veritabil. Atunci chiar ca am traversat o localitate tare intinsa cu viteza maxima legala si cu muzica aproape de pragul de sus al volumului, iar calitatea era ireprosabila. Acum, insa, am beneficiat de CD-urile uitate in magazie, iar valsurile lui Strauss sau sansonetele au acompaniat cum nu se putea mai bine deplasarea lui Pajero pe coclauri sau pe strazile orasului.
Suspensie confortabila
Muzica de club din "dotare" n-o gasesc chiar cea mai potrivita pentru Pajero. Or fi alte masini la care sa dea mai bine, dar nu face casa buna cu Pajero. Nici chiar cu asta micut. Dar sansonetele au picat la fix cind am descoperit ca Pajero, in ciuda gabaritului sau, poate fi la fel de sprintar ca masini mult mai mici. Ba chiar si mai agil decit ele, cutia de viteze automata avind o buna relatie cu vigurosul motor Diesel. Evident ca propulsorul era pus acolo sa faca fata unor solicitari mult mai dificile si sa care la fel de bine si versiunea in patru portiere, dar nici nu ma prea asteptam sa ma poata purta intr-un veritabil slalom printre soferi care la ora prinzului, intr-un trafic aglomerat, viseaza cu ochii deschisi la volan.
La drum lung m-a surprins placut confortul suspensiei, insa cu viteza n-am prea exagerat. Se poate merge extrem de comod undeva pe la 140 km/h, insa sistemul de directie nu mi s-a parut sa reactioneze in deplina concordanta cu ce miscari imprimam eu volanului. Cu pedala de acceleratie la podea sa nu va asteptati ca Pajero sa devina o sageata, dar va puteti bizui pe el pentru a depasi in deplina siguranta.
Am spus ca n-aveam de gind sa merg cu Pajero cel mic pe cele mai accidentate drumuri pe care le stiu. Desi parca valsurile de care aminteam ma impingeau spre trasee mult mai dificile, am mers cu Pajero mai mult prin padure. N-am ocolit gropi, n-am trecut incet peste denivelari, am cautat portiuni alunecoase, insa masina a gasit raspunsuri corecte la toate aceste intrebari. Recunosc, chestionarul n-a cuprins lucruri incuietoare. Acestea le-am lasat pentru marele Pajero.