Mercedes-Benz Clasa C – I-AU IESIT SOCOTELILE

Autoplay · iunie 15, 2007 · Revista

Galerie foto

Exterior stilat, dar mult mai dinamic
Mercedes-Benz a avut multe de tras de pe urma problemelor electrice inregistrate la vechea Clasa E, probleme ce au aparut ca urmare a puseului de tehnologie folosit in acea masina. Reputata marca germana a strins serios rindurile si n-a recurs deloc la o ingradire a ultimelor descoperiri, ci a inmultit considerabil numarul testelor la care si-a supus modelele inainte de a le trimite pe piata. Si noua Clasa C a fost supusa la chinuri care mai de care mai groaznice pina sa fie adusa in fata cumparatorilor. Iar reactia tuturor a fost cum nu se poate mai favorabila marcii, cea mai elocventa marturie fiind avalansa de comenzi care s-a pornit spre constructorul german.

Firesc, masina a stirnit oriunde un considerabil interes, iar asta in principal datorita exteriorului. Gata cu imaginea de masina cuminte a vechii Clasa C! Noua Clasa C este mult mai dinamica, linia ce pleaca de la arcada rotilor si urca pe sub minerele portierelor pina la capacul portbagajului oferindu-i un caracter sportiv, mult mai agresiv decit precedenta generatie. Practic, noua Clasa C a ridicat cu eleganta manusa ce i-a fost aruncata de rivalul de-o viata, iar raspunsul este cit se poate de consistent. Privind-o din spate mi-a adus aminte de multe ori chiar si de CLS, pentru ca din fata sa fi imprumutat citeva din atributele Clasei S.

A aparut si-un joystick
Si in interior a primit unele dotari de lux de la limuzina S, insa la acest capitol este evident ca Mercedes-Benz exceleaza. Si in noua Clasa C te simti imparateste de cum ai urcat, scaunul soferului suportind tot felul de reglaje, are si memorii, de nu poti spune ca nu ti-ai gasit locul. Am pornit repede motorul din cauza ca masina statea de ceva vreme in soare si cine-si aminteste de caldurile de la jumatatea lui mai imi va da dreptate.

Pusa sa faca repede racoare, instalatia automata de aer conditionat a inceput sa sufle, si-n fata, dar si-n spate, de spuneai ca-i furtuna. Dar asta mai mult din cauza suieratului provocat, pentru ca n-am avut senzatia de curent sau ca-ti bate vintul in frunte ori in piept. Si-am tinut-o asa pina m-am hotarit s-o iau din loc, dar nu inainte sa descopar utilul joystick de pe cotiera, precum si faptul ca in sfirsit maneta pentru pilotul automat a fost modificata. Mult prea lunga si subtire, cea veche a fost inlocuita cu una mai scurta si mult mai atent lucrata, care nu sare deloc in ochi ca o surpriza neplacuta, ci se integreaza fericit in stinga din spatele volanului.

Suspensie ireprosabila
Cind m-am hotarit sa plec, am lasat aerul conditionat pe o treapta de ventilatie cit mai joasa, pentru ca deja se facuse racoare, si am renuntat la muzica. Motorul de 2,2 litri, pe motorina, care dezvolta 170 CP, este cuplat la o cutie de viteze automata, iar cind am ridicat piciorul de pe frina, masina a pornit voiniceste inainte, mult mai zvelta decit ma asteptam. Cind am apasat si acceleratia puteam vorbi deja de un sprint, dar nici bine n-am parcurs citiva metri, ca am trecut peste niste "spinari", asezate pentru reducerea vitezei, de parca ar fi fost acolo niste biete denivelari. Suspensia m-a cucerit din primul moment, iar asta cu atit mai mult cu cit jantele cu care este dotata masina aveau talonul mic, tipic pentru un caracter sportiv. Cu jante ceva mai normale probabil n-as fi simtit aproape nimic. Si tot mai tirziu aveam sa-mi dau seama de ce masina zvicneste cam tare de pe loc. Aflat intr-o rampa cu un unghi destul de consistent, masina nu coboara nici un milimetru cind nu ai piciorul pe vreo pedala, ci pleaca usor cind apesi acceleratia, sfidind inclinatia soselei.

Pusa pe "C", de la Confort, cutia de viteze schimba, extrem de fin, dupa cum calci acceleratia, si te sustine in toate manevrele pe care le impui. Masina ajunge repede la viteze cu cifre mari dupa "1", dar mai ales revine repede la acest nivel dupa ce ai fost nevoit sa frinezi. Ideala pentru autostrada, iti ofera un confort sporit totusi si pe drumurile noastre, la viteze mai mici, desi m-am trezit de citeva ori ca acul vitezometrului nu mai avea chiar mult spatiu de parcurs in dreapta. Masina avea resurse sa ajunga acolo, insa era suficient cit imi aratase. Credeam eu ca suficient…

Apesi pe "S" si-o tii numai intr-o depasire
Cind am apasat butonul "S", de la Sport, cutia a inceput sa macine alte viteze, schimbate la turatii mai ridicate. Iar cind apasam pedala de acceleratie pina la capat masina depasea tot ce intilnea, dar tot nu era suficient. Pedala mai merge calcata inca vreo doi milimetri dupa ce trecuse de un soi de opritor si atunci chiar ca putine masini iti mai pot sta in cale.
Senzationala directie de la Mercedes-Benz se mai intareste la viteze mari si ramine la fel de fina si tot pe primul loc intre masinile pe care le-am condus. La fel de placut impresionat am fost si de faptul ca raza de bracaj a ramas tot mult prea mica fata de cit o anticipezi, asa ca e clar ca noua Clasa C nu putea renunta la lucrurile bune care erau pe vechea generatie. A operat doar modificarile ce se impuneau pentru a se bucura de un succes deplin si trebuie sa recunosc ca i-au cam iesit socotelile.

verdict autoplay
Exteriorul a suferit o schimbare cit se poate de fericita. Acum, Clasa C ofera nu doar confortul traditional din interior, ci si o imagine mai sportiva. In interior as fi acordat o mai mare atentie butoanelor rotunde din zona care comanda telefonul mobil conectat prin bluetooth, dar imediat situatia este echilibrata de capodoperele ce comanda climatizarea. Motorul se intelege perfect cu cutia automata, suspensia m-a cucerit, stabilitatea este dotare standard, iar directia nu lasa loc nici unui repros.