Galerie foto
Nu ştiu cât de mulţi or fi fost cei care şi-or fi frecat palmele de bucurie că Dacia Duster a ieşit pe locul al şaptelea, ultimul, în finala concursului „Maşina Anului 2011” în Europa. Parcă mai conta vreun pic faptul că a ajuns în ultimul act după ce sita a cernut zeci şi zeci de modele care mai de care mai atractive? Nicidecum. Cred că s-au găsit destui care să se bată şi cu pumnii în piept că iaca abia acum s-a văzut că Duster tot de Dacia este făcut şi n-are cum în ruptul capului chiar să iasă o maşină bună de pe poarta uzinei de la Mioveni. Iar ăştia la care mă refer sunt români, pe unii chiar i-am auzit, şi sper că n-or fi totuşi prea mulţi.
Ştiu că am susţinut – poate pe alocuri deranjant – Dacia Duster de la început, pentru simplul motiv că merită. Că este construit în România şi că tot ce se fabrică de calitate pe meleagurile autohtone ar trebui să ne facă pe toţi cât se poate de mândri, mai ales că exemplele în acest sens sunt tot mai rare. Logic era ca Duster să se claseze pe podium la amintita întrecere, dar am bănuit că după ce a fost admis în finală va fi pus la colţ şi exact asta s-a şi întâmplat. I s-a transmis parcă să fie mulţumit c-a fost primit printre cele şapte finaliste, dar că, deocamdată, acesta este locul pe care trebuie să-l ocupe. Eventual să plece capul c-a ajuns la masa bogaţilor, dar că va trebui să plece de acolo înfometat.
Iar felul cum s-a ajuns la această poziţie mi-a amintit imediat de cum se votează de ani buni melodiile la Eurovision. Trebuie să-i felicit pe colegii Vali Damian şi Răzvan Scăeşteanu, de la Gazeta Sporturilor, pentru că au pus şi ei pe tapet acest aspect, înaintea mea, însă Duster a avut ghinion că vine din România. Conta mai puţin că numele său se leagă bine de tot de Renault, dar Alianţa Renault Nissan avea un alt reprezentant în concurs, ceva inedit şi în ton cu tendinţele actuale. La acest capitol Duster nu străluceşte, dar are atâtea alte atuuri încât dacă le punem cap la cap vom ajunge la concluzia că Nissan LEAF, modelul care a cucerit trofeul, ar ieşi cam ruşinat dintr-o competiţie cu SUV-ul de la Mioveni.
Dar vorbim totuşi de un model electric, primul care se pare că va stabili un reper solid, însă care îndeplineşte cu greu până şi unele dintre criteriile de eligibilitate. Maşina va fi disponibilă în Europa abia din 2011, iar la început numai pe câteva pieţe. Nu mă aştept deloc să se înghesuie lumea s-o cumpere, aşa că feedback-ul lipsea cu desăvârşire în momentul votului. Dar s-a votat în spiritul trend-ului, ca la Eurovision, ca să nu spun în alt spirit care tot cu „t” începe.