Galerie foto
N-am prea vorbit eu în această pagină despre sistemele de securitate la o maşină, deşi mereu am spus că, deşi multe dintre ele nu se văd, ar cam trebui puse în echiparea modelului pe care-l comandaţi. Nu trebuie să-şi facă simţită prezenţa la tot pasul, dar e bine de ştiut că ele veghează din umbră şi o dată pe an dacă te scot dintr-o situaţie delicată şi tot se merită investiţia. Ele sunt precum asigurările. Mai bine să nu ai nevoie de ele niciodată, dar nu strică deloc să le ai.
M-am hotărât să mă leg de sistemele de securitate după ce am testat unul dezvoltat de un constructor renumit la acest capitol. Noul Volvo S60 a venit cu două sisteme, unul care previne coliziunea cu vehiculul din faţă sau să dai peste un pieton, iar altul care menţine distanţa constantă faţă de maşina din faţă. Despre al doilea ştiam cam totul, că-l mai testasem şi pe alte modele, şi nu era atât de atractiv. Al doilea, însă, mă cam punea pe gânduri. Nu că m-aş lăsa vreodată doar în baza sa, însă mai degrabă eram curios cum voi reacţiona atunci când aş fi văzut maşina gonflabilă ca şi spulberată.
Mi s-a spus că trebuie să mă îndrept spre ea cu o viteză sub 30 km/h. Probabil că m-am cam repezit, deoarece văzând că mă apropii la un metru şi nu se petrece nimic am călcat discret frâna. Nu c-aş fi vreun fricos din cale-afară, dar nici nu voiam deloc să văd balonul cu chip de maşină călcat sub roţile superbului S60. A intrat în funcţiune şi sistemul, de fapt el “îngheţând” maşina cred că la jumătate de metru de “obstacol”. Am dat câteva zeci de metri înapoi şi am reluat procedura. Cu ceva mai multă încredere, dar cu aceeaşi viteză. N-am obţinut un rezultat răsunător. Tot am călcat frâna. Probabil mergeam prea repede. Am mai tras o “dublă”, dar de data asta cu viteză ceva mai mică, aşa cum fac de regulă înaintea unei treceri de pietoni, când nu-i deloc exclus să asişti la frânări în lanţ din cauza vreunui căscat care evită în ultima clipă să dea peste vreun pieton care traversează regulamentar. Am păţit acum vreo zece ani o astfel de fază şi nu vă zic de ce am intrat în maşina din faţă. Ba vă spun. Căutam un număr în agenda telefonului şi chiar m-a surprins o frână în lanţ, eu aflându-mă la vreo treizeci de metri de „zebră”. Am intrat în cel din faţă cu o viteză de vreo 20 km/h. De fapt în cârligul celui din faţă. El n-a avut nimic, chiar răsuflasem tare uşurat, dar când m-am întors spre Matizul pe care-l conduceam atunci m-am îngrozit văzând cât de şifonată era partea sa stângă.
Cu sistemul de la noul Volvo S60 nu s-ar fi petrecut nimic, pentru că ar fi oprit maşina în deplină siguranţă. Inerţia ar fi împins-o după o secundă de stat pe loc, dar ai tot timpul din lume pentru a o opri definitiv. Am prins curaj la a treia tentativă cu S60 şi chiar mi-am pus talpa piciorului drept în spatele stângului. Sistemul a funcţionat ireproşabil şi “gonflabila” a rămas neatinsă. Cu pietonul umflat cu aer a fost floare la ureche şi am rezistat de la prima încercare să nu calc frâna. De precizat însă că sistemele de la Volvo reacţionează şi când viteza este mai mare de 30 km/h şi o reduce la cote suficient de rezonabile pentru a preîntâmpina situaţii ce pot deveni dramatice.
Insist că niciodată nu trebuie să te laşi doar în baza sistemelor de siguranţă, dar e bine să fie puse la locul lor în configuraţia unei maşini, că nu se ştie niciodată când totuşi te-ar putea ajuta…

