Galerie foto
Era într-o vineri, pe la prânz. Căldură mare la Iaşi, dar tocmai aflasem că noul Volkswagen Touareg a fost deja înmatriculat de dealerul sucevean Auto Mitric. Am spus că iau serios în considerare invitaţia de a-l testa în următoarele săptămâni, dar deja începeam să fac ceva conexiuni. În câteva ore eram însă la volan…
Două ore în plus
Şi a început agitaţia, de parcă de regulă tare liniştit mai sunt… Trebuia ca în două ore să termin ce aveam de făcut şi să plec spre Suceava, acolo unde noul Touareg era disponibil. Am tras tare şi am pornit la drum. Am ajuns în timp util pentru a viziona şi un amical fotbalistic între Poli Iaşi şi echipa locală CFR Rapid. Am schimbat maşina, am ajuns la stadion, dar pe gazon erau câţiva porumbei, nicidecum fotbalişti. N-am fost surprins să aflu că de fapt meciul se juca la Câmpulung. Dar să ştiţi că nu-mi părea rău deloc că n-am mai văzut meciul. Nici nu era cine ştie ce partidă, dar, în schimb, aveam două ore în plus de petrecut cu Touareg!
Maşina care vorbeşte cu tine
De cum am urcat în SUV-ul constructorului german, deşi mă grăbeam spre meci, am avut o senzaţie de relaxare. Nu doar pentru faptul că tocmai coborâsem dintr-un hatchback compact şi urcasem într-o cu totul altă maşină, dar întreg interiorul te îndemna la relaxare. Bine, acelaşi interior era furnizor şi de adrenalină, dar asta aveam să constat ceva mai târziu. Până să ajung la stadion m-a frapat cum vorbeşte maşina cu tine. Tot felul de mesaje sunt afişate pe display fix în faţa ta, volan plin de butoane, butonaşe şi manete, consola centrală şi zona din faţa cotierei centrale găzduiesc şi ele o sumedenie de comenzi, practic parcă te-ai afla în faţa unui panou de comandă al unei uzine.
Comod, de pe scaun, ai la îndemână toate comenzile pentru a face până şi din cea mai banală călătorie o experienţă reuşită. Trecând repede peste meciul-fantomă, am avut şi mai mult timp pentru a-l petrece împreună cu Touareg. Vă spun încă de pe acum că nu chiar atât cât mi-aş fi dorit, pentru că sigur au rămas multe lucruri nedescoperite. De fapt, nici n-am vrut să caut ceva anume, ci să-l las singur să se dezvăluie.
Grade Celsius identice, dar tare diferite
Dar în primul rând am remarcat plăcerea pe care o ai când te afli la volan. Ştiam că voi merge pe şosea şi nici nu voiam să-i descopăr aptitudinile off-road. Poate doar dacă eram nevoit sau poate dacă voi remarca vreo zonă unde merita să fie testată. Maşina era dotată cu un motor Diesel V6, mult prea puternic pentru ce aveam eu nevoie. Şi puternic, dar şi silenţios cum nu credeam vreodată să văd un TDI. Nu mai e TDI, dar Volkswagen nu va renunţa prea curând la această titulatură cu care şi-a cucerit clienţii.
Este fără doar şi poate unul din cele mai silenţioase motoare pe care eu l-am întâlnit pe un SUV, o surpriză aşadar cât se poate de plăcută. Compatibilitatea cu cutia de viteze automată era desăvârşită, chiar dacă nici nu mă atinsesem de zona SPORT. Rulam pe COMFORT, aşa că totul era o plăcere. Navigaţia cu care era dotat modelul se adresa doar oraşelor, aşa că n-am putut-o folosi din moment ce eu mă îndreptam spre Suceviţa. Să nu uit să vă spun că tot drumul din Iaşi spre Suceava am mers cu 22,5 grade Celsius în maşină, dar mi se părea că era totuşi cam cald. Când am urcat în Touareg am comandat tot 22,5. Numai că în mai puţin de un minut începeam să îngheţ şi abia pe la 25 grade Celsius se putea sta. Aşa cum şi caii-putere par diferiţi de la o maşină la alta, iată că şi gradele nu-s cam la fel de pe un model pe altul.
Îşi pune concurenţa la respect
Deşi tare aş mai fi dat maneta schimbătorului de viteze până la capăt spre spate, pe SPORT, am rezistat tentaţiei şi am rulat doar în Drive. Asta nu mă împiedica deloc însă să depăşesc în deplină siguranţă tot ce întâlneam pe drum. Dacă în ademenea condiţii nu-ţi cam stă nimeni în cale, oare cum se va comporta maşina în regim sportiv, acolo unde te ajuta şi suspensia, care de la COMFORT trecea de NORMAL şi ajungea la SPORT? Aveam să aflu mai încolo un pic, când n-am mai rezistat. Ce mi se părea mie că motorul răspunde prompt la o călcare fină a pedalei de acceleraţie, dar când am trecut pe S parcă mă pregăteam de decolare! Senzaţia de putere nemărginită aproape te copleşeşte, dar să ştiţi că n-am exagerat cu viteză prea mare. Nici nu mă grăbeam foarte tare, dar nici nu voiam să încep o cursă printre jaloane. Practic la asta s-ar fi redus totul, pe când eu voiam o plimbare care să-mi aducă plăcere, nu neapărat adrenalină.
Am executat câteva depăşiri scurte, dar mai ales am ţinut la respect un SUV al altei mărci. Şi nu pentru că dintr-o dată aş fi vrut să-i arat lungul nasului, ci pentru că n-a avut un comportament adecvat. Am apăsat ceva mai tare pedala de acceleraţie şi probabil că se freca la ochi ca să poată crede cum de mă mai vedea. Noroc de lunga linie dreaptă că mă putea observa cum în puţine secunde mă depărtasem la mai bine de 300 metri. Am repetat figura atunci când s-a apropiat şi apoi l-am simţit să s-a cuminţit. N-aş spune că eram mândru de o închipuită victorie, dar mulţumit de Touareg eram.
Motorul se opreşte când maşina stă pe loc
Puţinele tentative de a rula pe drum accidentat nu m-au putut lămuri pe deplin cum se înalţă caroseria atunci când pui butoanele să comande maşina pentru un parcurs off-road. Nu cred că mi-ar fi luat prea mult timp, dar chiar n-am vrut să diluez plăcerea pentru a afla unele detalii care pe moment nu mă prea ajutau. Dacă, ieşit de pe şosea, am coborât o pantă suficient de înclinată şi am traversat un pârâu, triplat în urma inundaţiilor, fără pic de emoţii cu setări pentru on-road atunci chiar că nu aveam de ce să-mi fac griji. N-am avut nicio escaladă în program pentru a pune calculatoarele la treabă, ci am fost mulţumit să descopăr o ţinută de drum maiestuoasă, cu un comportament impecabil în viraje, dar cu o pedală de frână mult prea sensibilă pentru mine. De fapt, aşa şi trebuie să fie pentru a stăpâni maşina în orice fel de condiţii, şi chiar m-a ajutat când o căruţă şi-a găsit să se oprească la doar câţiva metri după ce şoseaua urca astfel încât nu aveai deloc vizibilitate. Ştiţi bine că încetinesc în astfel de situaţii şi bine am făcut şi de data asta. De regulă nu se opreşte nimeni imediat cum începe coborârea, dar iată că eu am avut parte de un căruţaş atipic. Frânarea, deşi nu bruscă, a fost foarte eficientă, cum de altfel mi se pare şi sistemul care opreşte motorul atunci când maşina este oprită şi ţii piciorul apăsat pe frână. Acest lucru se repercutează imediat în consum, bineînţeles că la modul pozitiv. Cum motorul care-ţi oferă atâta plăcere a condusului sau adrenalină sau cam tot ce vrei nici nu sare calul cu vizite prea dese la staţiile de carburant atunci chiar că satisfacţia nu poate fi mai deloc ştirbită. Iar asta fără să ştiu tot ce poate face noul Touareg, maşină care poate concura liniştită cu rivalele sale din segmentul premium.