autoplay
A aparut numarul 139
numarul urmator
arhiva autoplay
arhiva autoplay
IMG_5353_resize_1445589937
25 Septembrie 2015
Autor: Adrian Mitrea, ThrottleChannel.com
Foto: Adrian Mitrea, ThrottleChannel.com
Noul Hyundai i20 -- Masina ideala pentru un incepator

În cariera mea de jurnalist auto am fost mereu în căutarea răspunsului la întrebarea „Care este rolul acestei maşini pe lume?”. Probabil am trecut de 400 de maşini diferite conduse în ultimii şapte ani, iar la întânirea cu noul Hyundai i20 am ştiut imediat că e maşina ideală pentru începători! Mai mult decât atât, este maşina care face viaţa mai uşoară oricărui şofer – iar pentru asta Hyundai merită aplauze.

Fără alte cuvinte de prisos, vi le povestesc în ordinea descoperirii lor, a avantajelor acestei maşini de clasă B care la prima vedere nu pare să aibă prea multă substanţă sau personalitate.

La primul contact îţi dai seama că maşina e foarte silenţioasă. Pornirea motorului, plecatul de pe loc, zgomotul la rulare – toate acestea par să vină din segmentul premium. E o maşină care nu huruie, nu tuşeşte, nu scârţâie. Nu te sperie. Deşi are cheie de pornire pe care chiar trebuie să o bagi în contact (deci modelul testat nu are keyless entry & start), pornirea se face „ca din buton”. Să explic. După ce răsuceşti cheia în contact şi motorul a pornit, demarorul e dezactivat automat. Prin urmare dispare acel cârâit care se mai aude uneori la maşinile la care şoferul „uită” să elibereze cheia din poziţia „pornire”. Un începător ar fi foarte fericit cu o asemenea maşină. Şi orice alt şofer.

Apoi vin suspensiile. Pe faţă are McPherson şi pe spate o punte „H” cu braţe trase. E un sistem de suspensie foarte răspândit în segmentele B şi C. E o suspensie, în mare, ca de Logan. Magia vine însă din setări şi articulaţii (bucşe). E o suspensie deopotrivă fermă, nu moale, dar în acelaşi timp foarte, foarte silenţioasă. Poţi să dai în ce gropi vrei, maşina asta nu va face „zdrang” niciodată. Pare un mic tanc, indestructibil şi silenţios. Acesta este iar un alt avantaj pentru începători, ei nemaiavând teama de a strica maşina la cea mai mică groapă. Desigur, orice şofer poate aprecia o suspensie silenţioasă şi o maşină care nu se dezintegrează pe drumurile româneşti.

Apoi vine electronica motorului. Cu un propulsor pe benzină natural aspirat de doar 1,2 litri şi 84 CP, Hyundai i20 nu e vreo rachetă. Dar dovedeşte că acest motor e imposibil de oprit la plecarea de pe loc. Chiar dacă nu apeşi deloc pe acceleraţie şi lucrezi doar cu ambreiajul, motorul se va tura singur spre 1.200-1.500 rpm astfel încât să compenseze. Şi vei pleca de pe loc fără emoţii. După ce am observat acest detaliu am încercat intenţionat să opresc motorul, la mers înainte sau în marşarier. Nu am reuşit. La eliberarea bruscă a ambreiajului motorul răspunde prompt şi pleci smucit, cu un scurt scârţâit de roţi. Dar pleci. Motorul nu se opreşte. Şoferii începători opresc motorul pentru că încă nu ştiu cum să armonizeze fin lucrul dintre cele două pedale, ambreiaj şi acceleraţie. Hyundai i20, cu aceste setări minunate ale electonicii motorului, face ca acea mică inexactitate a începătorului să fie „iertată”, iar motorul să fie „salvat”. Mi se pare util şi pentru femei cu tocuri şi şoferi batrâni – tuturor lipsindu-le fineţea lucrului cu tălpile.

Toate acestea sunt trei elemente surprinzător de plăcute la care nimeni dintre producătorii auto nu s-au gândit. Şi când te uiţi la Hyundai i20 poţi crede orice despre el, dar nu te aştepţi la ce am scris mai sus. Sunt nişte detalii pe care nu le vezi în poze şi în showroom, e nevoie să conduci un pic.

Dincolo de aceste detalii, şi ergonomia e ireproşabilă pentru acest segment, iar comenzile sunt exact aşa cum ar trebui să fie. Aduce a maşină germană la capitolul „organizare”.

Prin toate acestea nu vreau să spun că Hyundai i20 e o maşină perfectă, ci că e surprinzător de plăcută.

Minusuri există. Motorul urcă destul de greu în turaţii şi pare mai slab decât scrie pe foaie (84 CP). Un Volkswagen Polo vechi cu motor de 1,2 litri şi 65 CP se mişcă mai vioi.

Pielea de pe volan pare uzată de când maşina e nouă. E prea lucioasă şi îţi lasă senzaţia unui volan deja uzat. Nici calitatea ei nu pare senzaţională şi îţi lasă impresia că se va deteriora rapid (se va zgâria, se va coji).

Scaunele sunt un pic prea tari, iar cu iluminarea albastră-mov în habitaclu pe timp de noapte nu m-am împăcat niciodată. O găsesc obositoare şi inutil de strălucitoare, luminoasă. Chiar şi în prezenţa unui buton pentru reglaj, instrumentele de bord abia de se mai văd, iar restul luminilor de pe consolă rămân în continuare prea puternice.

La un preţ de circa 13.000 euro cu tot cu TVA, Hyundai i20 se înscrie în media segmentului B şi merită luat în calcul mărcar pentru un test-drive. Deciziile le poţi lua apoi cu propriile experienţe de condus în suflet şi cu calculele în minte.

comentarii
 
piata auto       revista auto      stiri auto      anunturi auto gratuite