autoplay
A aparut numarul 138
numarul urmator
arhiva autoplay
arhiva autoplay
18_resize_1356599378
25 Noiembrie 2012
Autor: Dragos Gaspar
Foto: Dacia, Autoplay
De trei ori, BRAVO!

Testele internaţionale cu cele trei noutăţi ale constructorului de la Mioveni s-au desfăşurat în Andaluzia, regiunea din sudul Spaniei care i-a dat lumii pe Picasso, Velasquez şi Lorca. În apropiere de Malaga, Dacia a propus europenilor, şi nu numai, trei maşini care, împreună cu SUV-ul Duster, vor avea în 2013 un cuvânt tare greu de spus în vânzările de pe bătrânul continent.

Noul Sandero: Motorul de 0.9 litri şi 90 CP face toţi banii

Vă voi vorbi despre cele trei noi modele în ordinea în care le-am testat. În prima zi, din aeroportul de la Malaga şi până la Loja, au fost disponibile Sandero şi Sandero Stepway. Am  preferat Sandero pentru că era dotat cu motorul turbo pe benzină, 0.9 TCe, în 3 cilindri, care dezvoltă 90 CP, o noutate absolută în gama Dacia. Că noul Sandero arată mai bine ca niciodată nu mai era deja o noutate din moment ce l-am putut admira şi la Paris, cu doar câteva săptămâni în urmă. Dar nu despre design vreau să vă vorbesc, deşi destule ar fi de spus, pentru că eram nerăbdător să văd ce efect are micuţul propulsor asupra maşinii.

Ieşirea din parcarea aeroportului de la Malaga n-a fost deloc anevoioasă, însă suspensia lui Sandero a fost pusă din prima la încercare de „cocoaşele” montate pentru reducerea vitezei. Le-a trecut cu brio, m-am înscris pe autostradă, iar pe drumuri ca-n palmă n-a fost deloc o surpriză să constat că trenul de rulare se mula perfect pe calitatea asfaltului. Prima surpriză avea să fie indicatorul ce se aprinde pe cadranul turometrului pentru a te sfătui când să treci într-o treaptă superioară de viteză pentru un consum cât mai scăzut. L-am şi ascultat de câteva ori, însă tot legat de turometru n-am văzut acea zonă roşie pe care o întâlneşti la orice maşină. Sandero n-are aşa ceva, dar nici nu ajunge la 7.000 rot/min cât scrie pe bord, ci pe la 6.000 este tăiată alimentarea.

Curios eram încă de la Paris să văd ce se petrece când apăs butonul ECO şi am constatat că pedala de acceleraţie nu mai transmite ordinele pentru creşterea vitezei cu acelaşi simţ de răspundere. Reacţia este mai lentă, consumul va scădea simţitor, însă propulsorul nu merita atunci un astfel de tratament. El are atâta vigoare, vrea atât de multe să-ţi transmită încât nu-l puteam lăsa altfel decât să depăşească tot ce întâlnea în cale.

Ajungi repede la 110 km/h în treapta a cincea şi parcă este viteza naturală pentru maşina asta. Nimic însă nu mi-a transmis să rămân la acest nivel. Pe la 130 km/h am remarcat că în alte maşini simţeam bine de tot în habitaclu zgomotul curentului de aer creat, dar chiar nici la 150 km/h nu era deloc deranjant. Suspensia era la fel de confortabilă, iar Sandero părea închegat de parcă ar aparţine unui segment superior.

Motorul însă face toţi banii, la turaţii scăzute aducând bine de tot cu comportamentul unui Diesel. Emană o forţă nebănuită, dar acul turometrului urcă imediat, iar pe la 5.000 ture sună atât de sportiv încât mai treci la activ o surpriză plăcută. Iar lista poate continua uşor. Am uitat să vă spun să nu vă gândiţi că aerul condiţionat va lua din puterea motorului şi că Sandero abia se va urni. Nici vorbă. Rămâne la fel de înfiptă (consumul mediu cifrându-se la 6,5 litri/100 kilometri în condiţiile în care n-am condus deloc economic), iar ţinuta sa de drum, chiar şi pe unele drumuri cam ca ale noastre, pe care ne-am abătut, chiar că te face mândru că o asemenea maşină poate fi construită la uzina Dacia de la Mioveni.

Preţurile pentru noul Dacia Logan pornesc de la 6.690 euro

Până să testăm a doua zi Noul Logan, seara, la ora 19:00, au ieşit de sub embargo preţurile pentru România. Noul Logan pleacă de la 6.690 euro (TVA inclusă), pentru nivelul de echipare Acces, dotat cu motorul pe benzină de 1.2 litri 16V 75 CP, şi ajunge la 11.200 euro pentru versiunea Laureate, propulsată de 1.5 dCi 90 CP (1.5 dCi 75 CP costă 10.600 euro). Varianta 1.2 16V 75 CP GPL costă 8.300 euro în versiunea Ambiance (de mijloc), iar un Logan Laureate cu excelentul motor turbo de 0,9 litri costă 9.800 euro.

Noul Logan: Creat să-ţi întreacă mereu aşteptările

Dacă în după-amiaza petrecută cu Noul Sandero vremea chiar n-a ţinut cont de opţiunea meteorologilor, iar testul s-a desfăşurat pe carosabil uscat, ploaia s-a dezlănţuit încă de la primele ore ale următoarei zile. Dimineaţa era programat testul cu Noul Dacia Logan, cea mai aşteptată maşină de către români, care era dotată tot cu excelentul motor 0.9 TCe. Erau programate două variante de traseu, una lungă şi una scurtă, însă vremea complet nefavorabilă a determinat organizatorii să renunţe la cea lungă. Puteam însă compensa cu două „scurte”, aşa că am şi pornit la drum. Primele puse la treabă au fost ştergătoarele, cele pe care la Noul Logan le aşteptam să rupă orice legătură cu vechea Dacia. În mare măsură au şi reuşit, chiar dacă tot ar fi putut arăta mai bine. Important rămâne însă să şteargă repede şi bine, atribuţii pe care le-a îndeplinit fără crâcnire. Practic asta şi urmăreşte Dacia în continuare: să ofere tot ce clientul are absolută nevoie, mereu mai mult şi mai bun, fără a apela la gadget-uri inutile.

Având vizibilitatea asigurată de ştergătoare, am început să parcurg itinerariul stabilit pe drumuri cam ca pe la noi. Ploaia căzută şi-a făcut din plin simţită prezenţa pe carosabil, canalele de colectare a apei nefăcând faţă, aşa că au apărut din loc în loc grupuri de pietre şi ramuri de măslin, sudul Spaniei fiind plin de astfel de plantaţii. Apa fugea cu repeziciune la vale de pe solul argilos, însă noul Logan nu putea fi deloc impresionat. Prima „buclă”, cum era numit traseul, am parcurs-o destul de liniştit. Ca şi pe Sandero, indicatorul de pe cadranul turometrului te sfătuia când să schimbi vitezele pentru un condus economic, şi m-am hotărât să apăs şi butonul ECO. Făcusem asta şi cu o zi în urmă, cu Noul Sandero, dar de data asta l-am lăsat kilometri buni în funcţiune. Imediat, apăsarea pedalei de acceleraţie nu mai are un efect atât de rapid asupra creşterii vitezei. Reacţionează mai lent, iar consumul va fi substanţial îmbunătăţit. Pentru prima oară am văzut că indicatorul de care aminteam anterior m-a pus să retrogradez într-o treaptă inferioară, iar maşinii îi convenea de minune să ruleze la 90 km/h în treapta a cincea. Mulţi dintre clienţi cred că vor sta mult timp cu butonul ECO activat, dar eu în cea de-a doua „buclă” nu l-am mai folosit deloc.

Am mers însă mai mult în viteza a treia. Peste 6.000 ture alimentarea este tăiată, dar Noul Logan are o ţinută de drum şi mai bună decât precedenta generaţie. De cum faci o comparaţie dintre cum arată cele două modele devine limpede că Noul Logan a făcut un mare pas înainte. Este altă maşină, iar trenul de rulare îţi facilitează o deplasare confortabilă. Eu însă am vrut şi mai mult şi am tras un pic de ea. Mi-a răspuns de fiecare dată repede şi la obiect la comenzi. Direcţia nu m-a trădat, suspensia mi-a fost aliat de nădejde, aşa că am intrat în curbe strânse cu viteze din ce în ce mai mari. Carosabilul ud nu m-a încurcat deloc, dar am avut ceva mai multă grijă când ajungeam pe porţiuni cu lut adus de ape, zonele fiind mai alunecoase. ESP-ul disponibil încă de pe varianta standard ar fi reacţionat la nevoie, însă frâna a reacţionat prompt chiar şi în astfel de condiţii, iar propulsorul, deşi mic la 0,9 litri, era viguros şi suna atât de sportiv încât pe alocuri indicatorul responsabil de condusul economic renunţa să mă mai sfătuiască atunci când vedea că nu este deloc băgat în seamă.

Practic, Noul Logan va continua să-şi mulţumească viitorii proprietari, ba chiar să le ofere din ce în ce mai mult. Doar privind planşa de bord şi constaţi imediat că îţi place ce vezi. Cei care vor avea de comentat legat de calitatea materialelor pot şti de pe acum că şi ea a crescut, că şi finisările sunt mult mai bune, dar mai ales să consulte lista cu preţurile pentru o maşină care a ajuns la 4,35 metri lungime, oferă spaţiu real pentru cinci adulţi, un portbagaj ce depăşeşte 500 litri, şi care, pe deasupra, arată din ce în ce mai bine, este din ce în ce mai confortabilă şi mai plăcută la condus. Şi încă n-am amintit nimic de MEDIA NAV, o soluţie multimedia, cu sistem de navigaţie, cu ecran de 7 inch, sau de limitatorul de viteză, dar mai sunt şi multe alte facilităţi pe care Noul Logan le pune clienţilor pe tavă.

Noul Sandero Stepway: Cum am dat de pilotul automat

Imediat ce-am terminat de scris despre testul cu Noul Logan, ploaia s-a oprit. Pentru puţine minute însă. După care s-a înteţit parcă şi mai tare. În doar o sută de metri cât aveam de parcurs până să urc în Sandero Stepway m-a udat suficient cât să pun sacoul la uscat pe spătarul scaunului din spatele volanului. Am tot admirat maşina asta, mai ales că dintotdeauna mi-am dorit una de un albastru precum cel de pe ea, însă nu prea era timp de admirat pentru că trebuia predată la aeroportul din Malaga, de unde cu o zi în urmă plecasem la volanul Noului Sandero.

Faţă de Logan şi Sandero, Noul Sandero Stepway era dotat cu motorul Diesel 1.5 dCi, care dezvoltă tot 90 CP, ca şi propulsorul turbo pe benzină 0.9 TCe, de pe celelalte două modele amintite. şi nu doar ploaia ne era potrivnică în cursa contracronometru, dar pe unele porţiuni am întâmpinat şi o ceaţă suficient de deasă cât să te determine să amâni unele depăşiri. Sandero Stepway s-ar fi încumetat să treacă în faţă fără prea mare efort, dar ştiam că voi recupera eu pe undeva terenul aparent pierdut. Cucerit de comportamentul rutier al lui Sandero am tot încercat să găsesc ceva care să mă deranjeze la Stepway.

Şi-am parcurs mulţi kilometri, dar tot n-am găsit ceva serios de care să mă pot lega. Mi-am zis însă să folosesc şi eu limitatorul de viteză şi l-am fixat la 130 km/h. Dar asta după ce am parcurs ceva kilometri şi am constatat că am înregistrat un consum de 5,4 litri/100 kilometri. Am resetat datele şi am mers ceva mai liniştit. Condiţiile de rulare nu erau dintre cele mai bune, iar consumul afişat a scăzut sub 5 la sută. Deja mă puteam declara mulţumit, dar pot spune că la un condus dedicat economiei cred că se poate scoate, fără un efort considerabil, şi o valoare sub 4.

Dar am ajuns pe autostradă şi uitasem că aveam limitatorul în funcţiune. Cum nu aveam nici un vânt teribil din faţă ca să mă oprească la 130 km/h, mi-am amintit că ar trebui să-l dezactivez. Iar surpriza mare a venit nu doar din partea propulsorului, care parcă nu mai ştia cum să-mi mulţumească pentru că l-am eliberat. Am ajuns imediat la 150 km/h, iar de mai mult nici nu aveam nevoie. Surpriza a fost însă că la dezactivarea limitatorului de viteză am apăsat butonul mai tare în partea de jos şi ce să vezi? Mai avea un mic drum de parcurs în faţă, cât să fie activat CRUISE. Adică pilotul automat. L-am fixat pe viteza în care eram şi l-am lăsat să funcţioneze câteva secunde. A menţinut constantă acea viteză, dar l-am dezactivat şi mi-am continuat cursa contracronometru. Am ajuns la timp şi n-am nici o îndoială că europenii se vor îndrăgosti de Noul Sandero Stepway, cum vor fi cuceriţi şi de Noul Sandero. Şi-mi doresc doar ca românii să dovedească şi ei apartenenţa la bătrânul continent.

comentarii
 
piata auto       revista auto      stiri auto      anunturi auto gratuite